Cateva diferente dintre practicile religioase crestine din Romania.

Am incercat sa va arat o mica parte din dialogul inter-religios in forma lui institutionalizata. Problemele structurale, institutionale si de dialog intre credinte pot fi promovate la diferite, multiple niveluri si directii, dar, dupa cum observ, si pare firesc, doriti exemple din zona trairii cotidiene si care au impact direct asupra oamenilor. Fie.
Vreau sa va reamintesc ca se admit rugaciunile in comun intre cele doua confesiuni pentru anumite ocazii, catolicii putand fi nasi si nuni pentru crestinii ortodocsi si ortodocsii pentru crestinii catolici. Inalte fete bisericesti, inalti reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si Bisericii Catolice au hotarit acest lucru. Refuzul aplicarii acestora nu se iarta.

Casatoria
Biserica Ortodoxa pastreaza si azi vechile canoane ale ritului marital, prin care nu se cere consimtamantul explicit la casatorie, mentinandu-se formulele "Se cununa robul lui Dumnezeu cu roaba lui Dumnezeu", respectiv "Se cununa roaba lui Dumnezeu cu robul lui Dumnezeu".
Desi în Pravila Bisericeasca este specificat ca "preotul trebuie sa ia declaratie scrisa cu privire la consimtamantul absolut liber al logodnicilor, verificat într-un timp mai îndelungat", slujba ortodoxa cu privire la logodna neglijeaza acest aspect, formulele fiind similare celor din cadrul casatoriei: "Se logodeste robul?.".
Astfel, în cadrul cununiei, rugaciunea adresata de preot înaintea formulelor de cununie, cuprinde urmatorul pasaj: "Si da roabei Tale acesteia sa se plece în toate barbatului sau, si robului Tau acestuia sa fie cap femeii ca sa vietuiasca dupa voia Ta", iar în cuvantarea urmatoare formulelor de cununie, desi cere supunere unul altuia, preotul îndeamna ca - misogini bucurati-va - "femeile sa se supuna barbatilor lor ca Domnului, pentru ca barbatul este cap femeii, precum si Hristos este cap Bisericii, trupul Sau, al carui mantuitor si este. Caci precum Biserica se supune lui Hristos, asa si femeile barbatilor lor, întru toate (...); iar femeia sa se teama de barbat" (Epistola catre Efeseni a Sf. Apostol Pavel).
Mai mult, în conceptia Bisericii Ortodoxe, supunerea femeii de catre barbat este o conditie necesara temeiniciei familiei. Ă� rugaciunea din a opta zi dupa cununie, preotul se roaga ca barbatul "sa fie cap sotiei sale", iar femeia "sa fie plecata barbatului sau, ca prin aceasta sa ramana nezdruncinata unirea lor pana la sfarsit".
Astfel, prin tratamentul diferentiat al femeilor si barbatilor, relatia care capata binecuvantarea bisericii nu este complet simetrica si reciproca de la început. Acest lucru se poate reprosa si modului în care este privit raportul dintre parinti si copii, întrucat "fecioarele care se duc dupa barbat fara voia tatalui lor, curvesc", ca si tanara care, "fara voia tatalui s-a dat pe sine unui barbat", iar în cazul în care casatoria s-a facut fara acordul parintilor, "daca tatal sau tutorele este în viata, tinerii casatoriti stau sub semnul curviei".

In ritualul casatoriei, Biserica Romano-Catolica cere consimtamantul explicit al mirilor prin formulele: "ati venit aici sa incheiati sfanta casatorie fara nici o constrangere, liberi si constienti de pasul pe care il faceti?", respectiv, "sinteti hotarati sa va iubiti si sa va respectati unul pe altul??", iar dupa confirmare mirii isi exprima, fiecare, consimtamantul prin juramant.
Tratamentul nediferentiat, prin cererea consimtamantului explicit, este confirmat si in cadrul Binecuvantarii mirilor, preotul rugandu-se pentru sotie "sa se increada in inima sotului ei, care, vazand in ea o insotitoare egala, partasa la darul vietii, s-o cinsteasca asa cum se cuvine si s-o iubeasca asa cum Cristos si-a iubit Biserica".
Insa in Liturghia Cuvantului, care are loc inainte de cererea consimtamantului, sunt recomandate pentru citire trei lecturi, dintre care prima din Vechiul Testament unde se mentioneaza ca "o femeie tacuta este un dar al lui Dumnezeu si nimic nu este mai de pret decat o femeie cuminte". Trebuie precizat ca aceste lecturi sunt doar propuse, fiind mentionata posibilitatea alegerii altor texte, printre care si urmatorul: "Parinte sfant, tu l-ai creat pe om dupa chipul tau, barbat si femeie, pentru ca uniti cu trupul si sufletul, sa-si implineasca menirea in lume", text inspirat din Facerea.

Si daca-i nunta... bal sa fie. Doar pentru diversitate...
In cadrul religiei crestine protestante, Biserica Adventista de Ziua a Saptea permite o oarecare diversitate in formele ei de manifestare, considerand ca, pe de o parte nu trebuie sa dogmatizeze invataturi si practici neesentiale, iar pe de alta parte este necesar "sa vegheze pentru a nu fi uitate cararile cele vechi".
In cadrul cununiei religioase, adventistii de ziua a saptea nu au o liturgie prenuptiala stabilita, permitand variatii pentru a respecta cultura locala.
Inainte de oficierea casatoriei unui cuplu, pastorii adventisti invita mirii la sedinte de consiliere in care se insista asupra sfatuirii premaritale intensive, sedinte care ar putea necesitai ntalniri saptamanale si pescrierea de lectii pentru acasa, timp de mai multe saptamani. Tot in cadrul planificarii casatoriei pastorul are o intalnire separata cu mirele si mireasa pentru a discuta preferintele acestora cu privire la predica si la juramantul de credinta si pentru a fixa un timp pentru repetitia cununiei religioase.
Pastorului ii este recomandat ca, la inceputul studierii programului sa rosteasca urmatoarele cuvinte de ocrotire a miresei: "Suntem aici ca sa cream o amintire pentru mireasa si mire. Este interesul nostru sa o facem cat mai frumoasa. Stabilind amanuntele ceremoniei, dorintele miresei totdeauna trebuie sa fie in primul rand si dupa aceea ale mirelui".
In cadrul ceremoniei, la intrarea oaspetilor prioritate au prietenii si familia miresei, dupa care urmeaza prietenii si familia mirelui iar la intrarea mamelor, mama mirelui este ultima care intra inainte de începerea ceremoniei, mama miresei intrand la inceputul ceremoniei. De asemenea, printre accesoriile considerate rituri necrestine si - astfel - eliminate din ceremoniile de casatorie adventiste, se numara si voalul.
Pentru predica tinuta cu ocazia cununiei religioase este oferit urmatorul model inspirat din Geneza, dar interpretat nediscriminatoriu: ?Dumnezeu a facut barbatul si femeia in asa fel, incat nici unul sa nu fie complet fara celalalt. Creatorul a facut-o pe Eva din coasta lui Adam pentru ca sa ne invete trei lectii: (1) femeia nu trebuie sa se ridice nici deasupra barbatului, nici sa fie stapanita de el, ci sa stea alaturi de el; (2) coasta a fost luata de sub bratul sau, semn ca ea trebuie sa fie protejata de el; (3) a fost luata de langa inima lui, pentru ca ea sa fie iubita de el?.
Juramantul de credinta este facut prin angajamentele explicite ale miresei si mirelui, angajamente care, daca cei doi doresc sa faca ceremonia casatoriei foarte personala, pot fi pregatite de cuplu. Angajamentul (traditional) cerut de pastor, "(...) promiti solemn sa iei in casatorie pe?? Declari ca o/il vei iubi, (?) o/il vei respecta (?)?", dupa confirmare, este urmat de angajamentul rostit de mire si de mireasa.

Interesant, nu-i asa?
Vreti sa va zic cum vad ortodocsii adulterul? Ceva despre botez?